Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 5 martie 2016

Viața este ca un joc de bumerang...

„ Viața este ca un joc de bumerang. Gândurile noastre, faptele și cuvintele se reîntorc către noi mai devreme sau mai târziu cu o precizie uimitoare. Așa că înainte de a gândi, face sau a spune orice – imaginează-ți cum ar fi să primești ceea ce trimiți.
Apoi, mai înaintează un pas. Decide înainte de vreme ce ți-ai dori să primești...și apoi trimite. În mod deliberat. Aceasta ar determina în viața altcuiva ceea ce ți-ai dori tu să experimentezi.
Apoi... urmărește magia. ”- N. Donald Walsh-

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

4 comentarii:

  1. Toate gândurile și acțiunile noastre, inclusiv prin cuvinte, au efect asupra noastră chiar în timpul când se produc. Devin înregistrate în felul de a fi, în credințele despre relația noastră cu lumea. Și cu felul de a fi, cu noi înșine, trebuie să trăim, să putem fi de acord. Credințelor li se potrivesc atât viitoarele noastre gânduri și acțiuni, cât și detaliile din desfășurarea existenței asupra cărora ne sunt atrase atenția și cugetarea. Prin acest din urmă fenomen ni se oferă posibilitatea întăririi credințelor, deoarece ele au rolul de a ne conduce în mod automat viețile. De aceea, dacă cineva crede că ceea ce face și spune altora îi va fi făcut sau spus mai târziu, de către altcineva, atunci sunt șanse să observe ceea ce i se face sau spune, să asocieze acestea cu amintirea propriilor acțiuni și cuvinte și să întărească convingerea în efectul de bumerang.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pentru mine unul, nefiind destule dovezi care să susțină recunoașterea numitului efect - ușor de confundat cu înclinațiile celorlalți care se întâmplă să se manifeste față de mine, mai important este să observ felul în care mă definesc propriile gânduri și acțiuni. Poate dintr-o credință în karma mi-a fost dat, când și când, să ies dintr-un mod de a fi doar pentru a avea experiența modului opus, de care i-am acuzat pe alții, în cuvinte sau doar prin gândire. Sau poate că au fost doar ocazii de a judeca adevărata valoare a unor ipostaze umane și de a evolua dincolo de ele, într-o reliefare continuă a adevărului despre mine și despre lume; până să-l am neputând fi împăcat. Autohtonul ”ce ție nu-ți place, altuia nu face”, cu care am fost crescut, diferă în aplicare, de la om la om, în funcție de standardele cu care poate fi mulțumit fiecare. Văzând ce compromisuri sunt acceptate de oameni, mi-e greu să recomand credința în efectul de bumerang altora decât celor dispuși să se îmbunătățească, chiar cu prețul unor șocuri și pierderi.

    RăspundețiȘtergere
  3. Despre magie trebuie spus că are foarte mult de a face cu ceea ce îndrăznim să ne asumăm, din lume. Facă cineva oricât bine altora, dacă nu își afirmă propriul bine, nu se poate aștepta ca binele să-i fie întors, ori să se bucure de ceea ce i se oferă. Trăim într-o lume în care binele și puterea sunt percepute în strânsă legătură, adesea indiferent de efectele folosirii puterii. La un nivel mai înalt decât jungla relațiilor umane, această legătură reflectă o realitate spirituală: legătura încrederii cu succesul. Dar indiferent de principiile lui, omul puternic, ”de succes”, își crează propria magie, în care alții pot crede sau pe care o pot aprecia ca un standard de viață la exterior asemănător celui pe care ei îl adoptă. Își crează propriul bine la care ceilalți se atașează prin simpatia lor, pentru că îi admiră puterea. El ia fără să aștepte să primească. El propune lumii propriul succes, iar lumea i-l acceptă, din altă cauză însă decât o conștiență spirituală sau decât natura magică a vieții: i-l acceptă în baza propriei percepții despre locul lor între ceilalți și în lume.

    RăspundețiȘtergere
  4. Magia omului care îi impresionează pe ceilalți este adesea mai mult scamatorie. Ca și față de el însuși, când se angajează în oferirea de lucruri care nu au o bază valorică în propria concepție despre relația cu toate celelalte. Sunt sigur că pentru mulți oameni este suficient. Văd rezultatele acestui fenomen pretutindeni. Constituie binecunoscutul ”mod în care funcționează lucrurile în lume”, înțelepciunea gestionării relațiilor și a manevrării simbolurilor sociale. E posibil să se amestece, din magia adevărată, și în spectacolele pe care ni le oferim unii celorlalți, și nouă înșine, în mod curent. Însă pe cea adevărată o văd mai potrivită adevărului despre noi, unei relații între ceva din interiorul omului, dincolo de credințe, și ceva de dincolo de oameni și lume, la exterior. În magia aceasta cred. Poate pentru că ceea ce simt că îmi trebuie mie nu-i de găsit în altcineva.

    RăspundețiȘtergere